Pe 25 ianuarie vă anunţam aici depunerea iniţiativei legislative pentru modificarea Legii nr. 53/2003 Codul Muncii, ce prevedea declararea ca zi de sărbătoare legală a zilei de 24 ianuarie.
  
Iată că astăzi, în Comisia de muncă a Senatului, Mica Unire din 1859 a condus la unirea clasei politice din anul de graţie 2010. Raportul favorabil a fost votat în unanimitate de reprezentanţii tuturor partidelor politice.
  
Ştiu că pentru cei mai tineri această zi nu semnifică prea mult, iar cu trecerea anilor încărcătura simbolică a acesteia s-a diluat tot mai mult. De aceea le mulţumesc colegilor mei senatori care au înţeles că nouă, oamenilor politici, ne revine sarcina de a fixa în mentalul colectiv importanţa acestei zile.
  
Vezi comunicatul de presă aici.
 
P.S. Ştiu că mulţi dintre voi spuneţi că şi aşa în România se munceşte prea puţin. Eu cred că românii sunt DOAR prea post plătiţi, cu prea puţini bani în compensaţie pentru munca lor… iar scuza că suntem în criză în niciun caz nu ar trebui să stea în faţa istoriei…

Nu credeam că o iniţiativă legislativă poate naşte atâtea pasiuni. Am aflat acum că m-am pricopsit cu foarte mulţi duşmani în Iaşi. Printre aleşii neamului, ca să fie clar!
 
Unul dintre cei mai vehemenţi şi cel mai prost crescut, fie vorba între noi, este domnul Daniel Oajdea (spre deosebire de domnia sa, care nici măcar nu ştia numele persoanei pe care o jigneşte, eu m-am străduit să-i scriu corect numele ).
 
Sigur nu vă spune nimic numele persoanei - prin urmare trebuie să vă spun că este vorba despre colegul meu de la PD-L, cel care după un an de zile de activitate în Legislativ are probleme serioase de orientare în Palatul Parlamentului, nu de puţine ori rătăcindu-se şi nemaigăsind ieşirea decât cu ajutorul personalului de la întreţinere.
 
Revenind însă… zilele trecute domnul deputat a emis un comunicat de presă în care mă certa pentru iniţiativa de legiferare a zilei de 24 ianuarie ca sărbătoare legală, domnia sa susţinând că în acest caz avem de-a face cu încă o zi de chiul naţional.
 
L-aş fi bănuit de bună credinţă pe stimabilul… dacă nu ar fi semnat - chiar el în persoană - petiţia iniţiată de primarul Iaşiului… tocmai în sprijinul acestei idei. Impresia mea e că am de-a face cu om “consecvent”: se culcă cu o idee, se scoală cu alta
 
Cum nu vreau să intru în polemică cu un om confuz în idei, m-am gândit că cel mai bine ar fi să aştept mai întâi să şi le clarifice, e sau nu de acord cu o idee pe care a promovat-o prin propria semnătură. Până atunci vă invit să vă amuzaţi şi voi citind comunicatul colegului.
 
P.S. Era să uit! Conform Contractului Colectiv de Muncă la Nivel Naţional zilele de sărbătoare legală sunt zilele în care NU se lucrează. Cine vrea să îi traducă şi domnului deputat? Datele de contact le aveţi în comunicat

Zilele trecute vă anunţam că am depus o nouă iniţiativă legislativă: aceea ca ziua de 24 ianuarie să devină zi de sărbătoare legală. Reiau aici conţinutul propunerii legislative şi expunerea de motive.
 
Lesne se poate observa că iniţiativa nu are nicio conotaţie politică; nici măcar nu am anunţat depunerea ei printr-un comunicat de presă, aşa cum se obişnuieşte. Aşa cum am şi anunţat la acea vreme, singura raţiune pentru care am depus acest proiect a fost dorinţa ca o idee bună să nu rămână o altă promisiune neonorată, lucru uzual în politica românească.
 
Constat din presa ieşeană că iniţiativa a fost bine primită de opinia publică şi de autorităţile locale. Mai puţin de unii colegi parlamentari care timp de un an de zile au vânat muşte prin parlament în loc să-şi rupă cinci minute din preţiosul timp şi să pună de hârtie această idee.
 
Nu ştiu de ce nu înţeleg unii dintre colegii mei că o idee bună nu trebuie neapărat contestată, ci susţinută. Eu una m-am săturat de impotenţa legislativă a acestor bărbaţi de stat care mai bine omoară o idee decât să treacă peste orgoliile de partid, preluând-o şi susţinând-o!
 
Ca atare îi invit încă o dată pe colegii mei de la PD-L Iaşi să susţină iniţiativa existentă. Asta doar dacă vor într-adevăr ca ea să devină cât mai curând lege.
 

Anul trecut vă prezentam o iniţiativă legislativă menită să reducă birocraţia şi să simplifice formalităţile pe care agenţii economici trebuie să le îndeplinească lunar. Propunererea mea era ca, în locul celor 4 declaraţii lunare, depuse de angajatori una la Casele Judeţene de Pensii, una la Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate, una la Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi una la Administraţiile Judeţene ale Finanţelor Publice, declaraţii ce priveau practic acelaşi lucru, legislaţia să prevadă depunerea unei singure declaraţii, la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice în raza căreia se află sediul social al angajatorul, revenind Administraţiei sarcina de la trasmite datele mai departe, celorlalte instituţii. Că tot au calculatoare şi sistem centralizat!
 
Între timp iniţiativa a intrat în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Senatului. Deşi a primit aviz legislativ pozitiv, Comisia de muncă, condusă de democrat-liberalul Cristian Rădulescu,  a dat aviz negativ. A fost varianta cea mai simplă pe care o putea alege: pornind de la o chichiţă legislativă, ce putea fi de altfel corectată, domnul Rădulescu a preferat să respingă însă toată ideea pe principiul dacă e o idee bună de ce să nu o îngropăm?
 
Astăzi, iniţiativa legislativă se află pe ordinea de zi a Comisiei economice a aceluiaşi Senat. De la ora 10, tot la Comisia economică mă voi afla şi eu. Să-mi susţin această idee. Pentru că e bună şi pentru că ar uşura viaţa multora.
 

Uluitor! De la reforma în educaţie, de la eliminarea inechităţilor salariale, de la reducerea cheltuielilor publice şi restructurarea aparatului administrativ s-a ajuns în cele din urmă la scoaterea sau ieşirea PSD-ului de la guvernare. Zic uluitor pentru că, dacă până acum aliaţii aveau măcar bunul simţ de a mima o preocupare minimă pentru soarta ţării, acum şi-au dat arama pe faţă. Afaceri, interese, dorinţa de putere…şi cam atât!
 
Nu ştiu ce simţiţi voi, însă pe mine m-a cuprins lehamitea. Drept urmare, având în vedere că guvernanţii noştri sunt mult prea ocupaţi cu altele, haideţi să le facem noi treaba, asta e! în locul lor. Voi începe eu prin a vă propune  o temă de dezbatere, pe care - în funcţie şi de propunerile voastre - vreau să o transform în iniţiativă legislativă. Bineînţeles că aştept şi de la voi idei, soluţii pe care le-aţi adopta dacă aţi fi la Palatul Victoria. Cu o singură condiţie: să poată fi puse în practică prin intermediul unei legi.
 
Aşadar, iată speţa mea:
 
Zilele trecute un prieten mi-a atras atenţia asupra faptului că în administraţia publică centrală există o mulţime de oameni care, pe lângă funcţia îndeplinită la centru, mai au şi în altă parte un post călduţ. Tot el mă întreba cum pot (şi se referea la timpul fizic) acei oameni să-şi execute obligaţiile prevăzute în cele două sau trei fişe de post? Îmi dădea chiar un exemplu concret: X, care ocupă o funcţie de demnitate publică în Bucureşti este, în acelaşi timp, şi cadru didactic universitar la vreo 500 de km distanţă. Oare unde se împărţea X mai întâi? La Bucureşti sau la universitatea situată la 500 de km?
 
Propunerea mea, pentru că tot s-a vorbit atât de reducerea cheltuielilor de personal, şi mă refer la reduceri REALE şi nu tăieri pe hârtie de posturi vacante, este de legiferare a interzicerii cumulului de funcţii salarizate din venituri bugetare.
 
Continue reading ‘Interzicerea cumulului de funcţii bugetare’