Ieri, premierul a grăit. Din nou. Impozitul minim şi-a atins scopul, de a elimina firmele nefiscalizate, a precizat şeful guvernului.
Păi, bine stimabililor, aceasta era cauza pentru care România nu putea să iasă din criză?
Stimularea activităţii agenţilor economici, păstrarea locurilor de muncă existente şi crearea unora noi prin încurajarea investiţiilor, eficientizarea administraţiei publice şi a cheltuirii banului public… parcă se apropie de preocupările unui guvern responsabil… În schimb, ce primim? Măsuri ce vizeză eliminarea firmelor… Ne mai şi lăudăm cu asta! ![]()



27 August 2009 la 11:10 am
@ Diana Tuşa
Poate că este timpul unei interpelări a primului ministru cu o listă cantitativă a efectelor măsurii anticriză. Ar fi interesant de văzut cam cât cuantifică (în RON sau euro) guvernul măsurile pe care el însuşi le-a luat. Poate aşa descoperim cam cât de mult a muşcat criza din economia românească.
Poate că ar fi interesant un raport al Guvernării înaintea alegerilor, după alegeri nu se va mai chinui nimeni să-l facă.
27 August 2009 la 11:56 am
@Bibliotecaru
Declaratia denota inalta pricepere a dnului Boculetz in materie de administratie fiscala. Statul Roman, incapabil sa creeze un cadru eficient si corect de aplicare a masuriilor fiscale, uzeaza de lopata impozitului minim si baga totul in acelasi cos. Nu trebuie sa ne mire efectele actiunilor acestor guvernanti, sporire bugetului somajului cu 700 milioane de 10X fata de alte ministere.
Spre exemplu daca vreau sa-mi sterg calculatorl, tv-ul, combina muzicala cu matura de paie (o metoda mai rapida) ar trebui sa fiu surprins de pagube?
27 August 2009 la 12:32 pm
Guvernarea in Romania este demult o afacere, dar niciodata nu a avut un departament de marketing atat de bun ca si acum. Indiferent de cat de mari sunt prostiile pe care le face actuala guvernare, se lauda ca acele masuri sunt exceptional de bune, iar cine zice altceva ori vrea de fapt sa-l loveasca pe domnul Basescu, ori are alte interese necurate, iar daca ceva se dovedeste clar in neinregula, atunci e vina fostelor guvernari. Eu unul m-am saturat de genul asta de politica.
27 August 2009 la 12:50 pm
@Radu Tanesescu
Doriti sa spuneti Departament de propaganda. Nu cred ca Udrea sau Ridzi stiu ce insemna in traducere market/marketing. Chiar sunt curios sa-l aud pe nenea Boc vorbind English..
27 August 2009 la 12:57 pm
@ maca
Nu spun că nu aveţi dreptate, dar între ironia la adresa puterii şi aplicarea mijloacelor constituţionale de control parlamentar, prefer ca instituţiile României să-şi facă treaba.
Mi-aş dori ca politica să renunţe la băşcălie, război mediatic, măgării oratorice televizate sau înregistrate pe ascuns, la promovarea greşelilor de tip Orban/Organ sau oricare astfel de “artificii” care nu duc nicăieri, pentru ca să revină la reacţii instituţionale, la normalitate. Normalitatea politicii atunci când eşti parlamentar şi nu eşti de acord cu politica guvernului este cea Constituţională:
1. Luarea de cuvânt în plen
2. Declaraţia politică
3. Iniţierea unei propuneri legislative
4. Întrebare
5. Interpelare
6. Moţiune
7. Comisia parlamentară şi alte mijloace de control instituţional.
27 August 2009 la 2:42 pm
Ce putea sa spuna contabilul sef de la CAP. CAP-ul care a dat faliment in criptocomunism, odata cu consolidarea puterii criptocomuniste a odioasei coalitii de guvernare, care au confiscat din mana saracilor ultimii bani si le-au luat mancarea de la gura, si se lafaie in zeci si sute de vile de lux si limuzine scumpe si iahturi de lux la Snagov, si arunca cu teancurile de bani pe tot felul te idiotenii de parca nici nu lucreaza pentru acei bani si le pica de undeva din cer.
Daca nu se schimba ceva urgent, Romania nu mai are mult de supravietuit in forma actuala si va ceda Transilvania Ungariei care va redeveni mare. Numarul somerilor este in crestere, au desfiintat fortat sectorul privat cu taxa forfetara (un soi de pausal), adica impoziteaza si banii pe care nu-i ai si nu ai de unde sa-i incasezi, si acum desfiinteaza si portiuni din sectorul de stat si Romania cui ramane?! Romanii in ce tara trebuie sa plece ca sa poata sa lucreze in sectorul privat sau in sectorul de stat? Acest guvern, daca se poate numi asa, este o rusine natiojnala si internationala, sa dea Domnul sa fie desfiintat si inlocuit cu specialisti si oameni competenti care tin la Romania si la populatie, aceasta haita de jegmanitori este un real pericol pentru Romania si viitorul cetatenilor. Sper sa se schimbe curnad ceva, nedreptatea nu mai are limite la noi in tara, si tupenul de borfas cu care apare domnul Basescu care desfasoara cu fratele sau afaceri precum bin Laden in reteaua terorista Al-Qaeda, si amanta sa, presupusa sefa de CAP criptocomunist de la Ministerul Turismului Electoral si deturnarii de fonduri europene…
27 August 2009 la 3:18 pm
Conform prevederilor celebrei ordonante de urgenta nr. 3/2009, emisa de guvernul emil boc, Corpul de control al primului ministru controlează şi urmăreşte activitatea ministerelor, agenţiilor, autorităţilor administraţiei locale, serviciilor deconcentrate, instituţiilor publice, ….. , precum şi dacă activitatea acestora se desfăşoară cu respectarea politicilor interne şi a obligaţiilor impuse de lege, regulamente şi proceduri. Cu alte cuvinte, emil boc controleaza tot ce misca in subordinea sa.
Acest corp de control este condus de un sef – Sorin Alazaroaie si de un autopropus ministru (tot prin celebra OUG 3/2009) – Daniela Andreescu, numita bineinteles de seful statului.
Emil boc a numit prin hotararea de guvern nr. 311/2009 ca reperezentanti in consiliul de conducere al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), pe cine credeti, chiar pe cei doi reprezentanti ai guvernului care trebuie sa urmareasca si sa verifice activitatea pe care tot ei o coordoneaza si o conduc. Oare la cat se ridica indemnizatia de la AVAS, de care beneficiaza cei doi demnitari din subordinea lui emil boc, in aceasta perioada de criza?
Daca tot au fost numiti de emil boc, prin hotarare de guvern, nu intelegem de ce nu au declarat acest fapt in declaratia de interese si de ce ANI nu se sezizeaza in acest caz.
Daca tot vorbim de ordonantele emise de emil boc, mai trebuie spus ca CINEVA a incercat pe cat posibil SA NU PUBLICE DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 1039 din 9 iulie 2009 in monitorul oficial. Acest fapt s-a intamplat totusi in data de 21 august, ceea ce inseamna ca aceasta decizie a Curtii Constitutionale a parcurs distanta pana la monitorul oficial intr-o luna si jumatate. Mai bine mai tarziu decat niciodata.
Si daca tot a venit vorba, mai trebuie spus ca ordonata de urgenta nr. 3/2009 este suspendata in prezent, conform Constitutiei Romaniei, ceea ce ne face sa ne intrebam in ce temei legal functioneaza corpul de control al lui emil boc.
Va multumesc
27 August 2009 la 6:26 pm
@ ion ionescu
Mai exact de ce suspectaţi domnia voastră întârzierea deciziei CCR nr. 1039 din 9 iulie 2009? Care ar fi avantajul întârzierii?
28 August 2009 la 10:37 am
Bibliotecaru,
buna idee!
ion ionescu,
saptamana viitoare incepe sesiunea… ce fac? am atatea intrebari de adresat guvernului si noi nu putem decat una la doua saptamani… ce are prioritate? medicamnetele expirate date de bazac? situatia urmarilor masurilor anticriza? sau ilegalitatea corpului de control al pm?
28 August 2009 la 11:22 am
Avantajul intarzierii publicarii deciziei Curtii Constitutionale este ca Guvernul isi mai putea desfasoara activitatea in mod normal. Prin publicarea deciziei CCR, Guvernul, care functioneaza in baza OUG 3/2009 (neconstitutionala) este in prezent in ilegalitate…cam asta se intampla cu guvernul emil boc..
Multumesc pt intrebari
28 August 2009 la 12:00 pm
@ ion ionescu
Vă supun atenţiei următorul articol din constituţie:
ARTICOLUL 147 - Deciziile Curtii Constitutionale
(1) Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.
(2) In cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale.
(3) In cazul in care constitutionalitatea tratatului sau acordului international a fost constatata potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate. Tratatul sau acordul international constatat ca fiind neconstitutional nu poate fi ratificat.
(4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.
În parlament există un proiect de lege PL-x nr. 98/2009, Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3/2009 pentru modificarea şi completarea unor acte normative referitoare la organizarea şi funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului. Cu o zi înainte de a fi trimisă la promulgare Preşedintelui României, 65 de deputaţi PNL au iniţiat o sesizare de neconstituţionalitate. 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, Legea de aprobare a ordonanţei de urgenţă (şi nu ordonanţa în sine, dat fiind că CCR i-a fost trimisă spre analiză legea şi nu ordonanţa) îşi suspendă efectele juridice sau până la o decizie de respingere a ordonanţei de urgenţă ori până la aprobarea ordonanţei de urgenţă cu modificările necesare cerute de decizia CCR. Dacă nu se întâmplă nimic la nivel de parlament, dacă nu se ia nici o decizie, atunci legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă rămâne valabilă, aşa anti-constituţională cum este ea.
De ce v-am întrebat care este suspiciunea dumneavoastră? Există un sens în a amâna publicarea în interesul Guvernului de a se folosi cât mai mult de o Ordonanţă de Urgenţă neconstituţională, pe de o parte, dar, pe de altă parte, mă gândesc că “manevra” de întârziere permite parlamentarilor să revină în Parlament şi să repare acel PL-x nr. 98/2009, altfel cele 45 de zile s-ar fi scurs în timp ce parlamentul era în vacanţă. Cum Monitorul Oficial este în subordinea Camerei Deputaţilor, în special în subordinea preşedintelui Camerei Deputaţilor, întâmplător membru PD-L, ca şi premierul, personajul care a dat Ordonanţa de Urgenţă, poate că doamna Anastase ar trebui întrebată dacă ştie ceva despre această întârziere.
Mie mi se pare importantă această decizie CCR pentru că pune în discuţie ce înseamnă “situaţie extraordinară”, adică acel motiv care implică “urgenţa”, o clarificare de care România are nevoie încă de la instituirea acestei modalitate de iniţiativă legislative cu efect imediat numit Ordonanţă de Urgenţă.
28 August 2009 la 12:17 pm
Curtea Constitutionala a analizat atat Legea de aprobare cat si ordonanta de urgenta supusa aprobarii. In decizia CCR se arata:
Obiectul sesizării îl constituie prevederile Legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2009 pentru modificarea şi completarea unor acte normative referitoare la organizarea şi funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 11 februarie 2009.
Din formularea şi motivarea sesizării rezultă explicit voinţa autorilor acesteia de a supune controlului de constituţionalitate, pe lângă legea de aprobare, însăşi ordonanţa. Sub acest aspect, Curtea, în conformitate cu jurisprudenţa sa - Decizia nr. 95 din 8 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006 -, a stabilit că ORDONANŢELE GUVERNULUI APROBATE DE PARLAMENT PRIN LEGE ÎNCETEAZĂ SĂ MAI FIE ACTE NORMATIVE DE SINE STĂTĂTOARE ŞI DEVIN, CA EFECT AL APROBĂRII DE CĂTRE AUTORITATEA LEGIUITOARE, ACTE NORMATIVE CU CARACTER DE LEGE, chiar dacă, din raţiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă şi elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern.
Întrucât ordonanţa de urgenţă, aprobată prin legea dedusă controlului, nu satisface aceste exigenţe constituţionale, conţinând norme care afectează sfera garanţiilor legale ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale, consacrate prin Constituţie, CURTEA CONSTATĂ CĂ ÎNTREAGA ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ, APROBATĂ PRIN LEGE, ESTE LOVITĂ DE NECONSTITUŢIONALITATE.
În fine, Curtea reţine că în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 95 din 8 februarie 2006 şi Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995), a statuat că declararea ca neconstituţională a unei legi de aprobare a unei ordonanţe a Guvernului include şi ordonanţa la care se referă, aceasta încetând să mai producă efecte juridice, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 147 alin. (1) din Constituţie.
Multumesc
29 August 2009 la 12:51 am
@ ion ionescu
Da, am citit şi eu decizia.
Pe de altă parte, legea a fost atacată înainte de promulgare, cu alte cuvinte fenomenul prin care Ordonanţa de Urgenţă încetează să fie un act normativ nu a avut cum să se întâmple. Până la promulgare, legea nu poate avea efecte juridice de nici un fel. Relativ la o Ordonanţă de Urgenţă, parlamentul poate da trei tipuri de legi, de respingere, de aprobare şi de aprobare cu modificări. Este evident că în cazul în care modificările sunt neconstituţionale, nu se anulează şi Ordonanţa de Urgenţă.
Sigur, în acest caz CCR se referă în mod explicit la conţinutul Ordonanţei, formal însă Ordonanţa trebuia “reclamată” la CCR şi nu legea. CCR este, iată, în poziţia de a se exprima relativ la Ordonanţă deşi i s-a sesizat legea trimisă spre promulgare. Pe de altă parte, această lege a fost trimisă preşedintelui pentru a fi promulgată, dar nu a fost promulgată, cel puţin nu apare ca atare nici pe fişa legii şi nici pe fişa ordonanţei, în plus, nu pare nicăieri decizia CCR. La nivelul de comunicare publică, legea aşteaptă la preşedinte să fie promulgată şi acesta aşteaptă decizia CCR.
Este o situaţie interesantă şi se prea poate să existe nişte interese, cum spuneţi dumneavoastră, “Guvernul isi mai putea desfasoara activitatea in mod normal”.
Tare mi-aş dori ca şi astfel de evenimente să fie anchetate de comisiile parlamentare, sunt convins că s-ar descoperii multe aspecte interesante şi, mai ales, dedesubturi ale traficului de influenţă exercitat de capii politicii româneşti asupra instituţiilor statului român, pentru că altfel nu văd cum ar fi posibilă neaplicarea legilor României.
Indiferent de situaţie, dacă parlamentul nu-şi îndreaptă greşeala în termenul prevăzut de 45 de zile, nu mai contează.