Mâine, începând cu ora 11.00, vă aştept la audienţe la Cabinetul parlamentar din cartierul Radu Negru, Str. Mircea Vodă, nr. 3, bl. J, scara 2, parter, ap. 23.
la audiente despre ce se vorbeste? despre orice? sunt socat & dezamagit dupe meciul cu Dinamo. nu-mi vine sa cred! statul nostru de drept continua sa ma uimeaca. in mod normal,nu trebuia sa ma mai mire-ze nimic. & totusi… inseamna ca sunt foarte prost. daca vin & eu la audiente,ma-nvatati & pe mine sa fiu smecher? asta-i problema mea: sunt fraier. a dat gol Vasluiul! & asta ma bucura.
se rezolva ceva la audientele care este? sau este un simplu exercitiu de imagine &-atat? & multa gargara. adica,impactu’ pozitiv,in urma acestor audiente,este cel mult egal cu Zero. deci,este neutru. lumea ramane la fel de insuportabila & monstruoasa,nu se schimba deloc. cel putin,nu in bine. &-atunci,care este scopul acestor audiente & ce rezolva ele??? Bibliotecaru,poate ma lamuriti dvs.
Asta cu stânga şi dreapta… are o soluţie în piesa Take, Ianke şi Cadâr. Ianke îi propune lui Take să fie cum zice el Take la stânga şi Ianke la dreapta, dar “scris pe ovreieşte”, în sens invers.
@ cristu
Din ce am aflat, din stânga şi în dreapta, cetăţenii care se înscriu în audienţă pe la diferite autorităţi, nu se gândesc prea bine la ce fac, astfel încât să coreleze natura problemei cu o soluţir instituţională a ei.
Probabil că parlamentarii se lovesc cel mai des în audienţe de oameni săraci care cer ceva pentru ei şi familia lor, oameni care doresc un loc de muncă, o operaţie în China, oameni de afaceri care vor ca parlamentarul să intervină pentru că primeşte prea multe controale, sau poate o intervenţie la primarul de aceiaşi culoare politică pentru un contract de închiriere a spaţiului comercial… în general oamenii vor ceva care nu are legătură nici cu controlul pe care parlamentul îl exercită asupra guvernului şi asupra altor instituţii, conform constituţiei, şi nici cu revizuirea legilor în vigoare.
Din partea parlamentarilor, audienţele înseamnă respectarea legii. De exemplu Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor: Articolul 11 - Principiul transparentei
(1) Deputatii si senatorii trebuie sa dea dovada de transparenta in activitatea parlamentara.
(2) Deputatii si senatorii au obligatia mentinerii unui dialog permanent cu cetatenii pe problemele care ii intereseaza si care rezulta din asumarea si exercitarea mandatului de parlamentar.
Puţini parlamentari ştiu probabil că pot acorda audienţe oriunde, nu numai în colegiul sau electoral.
Articolul 38 - Birourile parlamentare ale deputatilor si senatorilor
(8) Deputatii si senatorii pot primi cetateni in audienta si in alte circumscriptii electorale decat cele in care au fost alesi, in birourile parlamentare existente, la solicitarea titularilor acestora, sau in alte spatii publice corespunzatoare.
Acest lucru înseamnă că s-ar putea cere audienţe parlamentarilor din ţară şi în Bucureşti.
Cred că ar fi util un site specializat pentru audienţe, un loc unde ca cetăţean să te ajute să faci legătura între problemă şi cel care te ajută să rezolvi problema.
Este adevărat, unii parlamentari mai pun mâna pe telefon şi sună prieteni de partid, mai fac rost de un loc de muncă sau mai rezolvă probleme non-parlamentare… dar astfel de modalitate de a rezolva lucrurile este, într-un fel sau altul, tot un trafic de influenţă. Părerea mea este că un parlamentar ar trebui să rezolve solicitările non-parlamentare îndreptând solicitantul spre locul instituţional de rezolvare a problemei.
Eu, de exemplu, dacă m-aş duce în audienţă la un parlamentar, mi-aş dori o iniţiativă legislativă de modificare a Codului Penal (cel care încă nu este intrat în vigoare) care să stabilească o pedeapsă penală serioasă pentru încălcarea jurământului depus la primirea mandatului. Foarte mulţi aleşi (sau numiţi) depun un jurământ la primirea mandatului. Acest jurământ nu are nici o pedeapsă în cazul în care este încălcat. Stabilind o pedeapsă, de exemplu între 5 şi 15 ani, un ministru care încalcă legea sau Constituţia capătă automat, pe lângă pedeapsa normală, şi între 5 şi 15 ani puşcărie pentru că a jurat că nu va încălca legea şi Constituţia. Eu cred că a încălca legea atunci când eşti pus să o păzeşti, reprezintă o agravantă. Sancţionarea încălcării jurământului ar corespunde agravantei.
@Bibliotecaru:niciodata nu se va da o lege care sa pedepseasca demnitarii pt. incalcarea (in)juramantului. practic,toti ar trebui sa faca puscarie! va dati seama ca-i imposibil k smecherii sa se bage singuri la bulau. chiar nu vad nicio rezolvare legala & institutionala a problemei cu iubitii nostri conducatori.
intr-un fel,e k (in)juramantu’ militar… toti demnitarii post-revolutionari &-au incalcat (in)juramantu’. toti sunt tradatori de tara,avea dreptate C.V.Tudor. tradarea nu se pedepseste?
@ cristu
Nu numai parlamentarii depun acest jurământ. De exemplu, un astfel de jurământ este depus şi de preşedintele Consiliul Legislativ, un post extraordinar de important al Statului pentru că acest organism, Consiliul Legislativ, este organismul care păstrează legile în acord unele cu altele. Un aviz foarte bine documentat de la Consiliul Legislativ poate scuti probleme pe care legea le are ulterior, cum ar legile care se bat cap în cap.
De asemenea şi poliţiştii depun un astfel de jurământ, Avocatul Poporului, membrii CNSAS, primarii, consilierii locali şi judeţeni, avocaţii, preşedintele Autorităţii naţionale de supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, notarii (iată că de la un timp foarte multe infracţiuni se fac cu ajutorul notarilor publici), reprezentantul guvernului în judeţ, adică prefectul, membrii Curţii de Conturi (o instituţie fundamentală în urmărirea funcţionării statului român), judecătorii, procurorii, preşedintele şi membrii consiliului de administraţie Societăţii Române de Radiodifuziune, respectiv al Societăţii Române de Televiziune, jandarmii, funcţionarii publici (cei susceptibili că iau sfânta şpagă), executorul judecătoresc… şi probabil mulţi alţii care nu-mi trec mie în acest moment prin cap.
Lasă un mesaj
Te anunţ
când scriu pe blog:
Ne pare rău, dar nu există niciun Sondaj în acest moment.
20 August 2009 la 10:38 pm
la audiente despre ce se vorbeste? despre orice? sunt socat & dezamagit dupe meciul cu Dinamo. nu-mi vine sa cred! statul nostru de drept continua sa ma uimeaca. in mod normal,nu trebuia sa ma mai mire-ze nimic. & totusi… inseamna ca sunt foarte prost. daca vin & eu la audiente,ma-nvatati & pe mine sa fiu smecher? asta-i problema mea: sunt fraier. a dat gol Vasluiul! & asta ma bucura.
21 August 2009 la 2:06 am
ce ne mai pricepem la sigle si reclame luminoase….si apropos…stema romaniei trebuia pusa in partea stanga si pnl-ul in dreapta.
21 August 2009 la 5:32 am
zoro,
ca sa te citez, apropos, unde scrie asta? glumeam… asa o fi, eu am comandat-o nu am stat sa vad si astfel de detalii
21 August 2009 la 10:07 am
Numiti-mi va rog doua masuri PUR LIBERALE care au restructurat Romania in mod profund in timpul guvernarii Tariceanu.
multumesc,
21 August 2009 la 1:10 pm
@ zoro
Stânga şi dreapta sunt relative la partea de care eşti a firmei, nu-i aşa.
21 August 2009 la 3:37 pm
se aseaza de la stanga la dreapta si se aseaza in functie de “grad”
21 August 2009 la 4:55 pm
se rezolva ceva la audientele care este? sau este un simplu exercitiu de imagine &-atat? & multa gargara. adica,impactu’ pozitiv,in urma acestor audiente,este cel mult egal cu Zero. deci,este neutru. lumea ramane la fel de insuportabila & monstruoasa,nu se schimba deloc. cel putin,nu in bine. &-atunci,care este scopul acestor audiente & ce rezolva ele??? Bibliotecaru,poate ma lamuriti dvs.
21 August 2009 la 6:14 pm
Asta cu stânga şi dreapta… are o soluţie în piesa Take, Ianke şi Cadâr. Ianke îi propune lui Take să fie cum zice el Take la stânga şi Ianke la dreapta, dar “scris pe ovreieşte”, în sens invers.
21 August 2009 la 6:31 pm
@ cristu
Din ce am aflat, din stânga şi în dreapta, cetăţenii care se înscriu în audienţă pe la diferite autorităţi, nu se gândesc prea bine la ce fac, astfel încât să coreleze natura problemei cu o soluţir instituţională a ei.
Probabil că parlamentarii se lovesc cel mai des în audienţe de oameni săraci care cer ceva pentru ei şi familia lor, oameni care doresc un loc de muncă, o operaţie în China, oameni de afaceri care vor ca parlamentarul să intervină pentru că primeşte prea multe controale, sau poate o intervenţie la primarul de aceiaşi culoare politică pentru un contract de închiriere a spaţiului comercial… în general oamenii vor ceva care nu are legătură nici cu controlul pe care parlamentul îl exercită asupra guvernului şi asupra altor instituţii, conform constituţiei, şi nici cu revizuirea legilor în vigoare.
Din partea parlamentarilor, audienţele înseamnă respectarea legii. De exemplu Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor:
Articolul 11 - Principiul transparentei
(1) Deputatii si senatorii trebuie sa dea dovada de transparenta in activitatea parlamentara.
(2) Deputatii si senatorii au obligatia mentinerii unui dialog permanent cu cetatenii pe problemele care ii intereseaza si care rezulta din asumarea si exercitarea mandatului de parlamentar.
Puţini parlamentari ştiu probabil că pot acorda audienţe oriunde, nu numai în colegiul sau electoral.
Articolul 38 - Birourile parlamentare ale deputatilor si senatorilor
(8) Deputatii si senatorii pot primi cetateni in audienta si in alte circumscriptii electorale decat cele in care au fost alesi, in birourile parlamentare existente, la solicitarea titularilor acestora, sau in alte spatii publice corespunzatoare.
Acest lucru înseamnă că s-ar putea cere audienţe parlamentarilor din ţară şi în Bucureşti.
Cred că ar fi util un site specializat pentru audienţe, un loc unde ca cetăţean să te ajute să faci legătura între problemă şi cel care te ajută să rezolvi problema.
Este adevărat, unii parlamentari mai pun mâna pe telefon şi sună prieteni de partid, mai fac rost de un loc de muncă sau mai rezolvă probleme non-parlamentare… dar astfel de modalitate de a rezolva lucrurile este, într-un fel sau altul, tot un trafic de influenţă. Părerea mea este că un parlamentar ar trebui să rezolve solicitările non-parlamentare îndreptând solicitantul spre locul instituţional de rezolvare a problemei.
21 August 2009 la 6:37 pm
Eu, de exemplu, dacă m-aş duce în audienţă la un parlamentar, mi-aş dori o iniţiativă legislativă de modificare a Codului Penal (cel care încă nu este intrat în vigoare) care să stabilească o pedeapsă penală serioasă pentru încălcarea jurământului depus la primirea mandatului. Foarte mulţi aleşi (sau numiţi) depun un jurământ la primirea mandatului. Acest jurământ nu are nici o pedeapsă în cazul în care este încălcat. Stabilind o pedeapsă, de exemplu între 5 şi 15 ani, un ministru care încalcă legea sau Constituţia capătă automat, pe lângă pedeapsa normală, şi între 5 şi 15 ani puşcărie pentru că a jurat că nu va încălca legea şi Constituţia. Eu cred că a încălca legea atunci când eşti pus să o păzeşti, reprezintă o agravantă. Sancţionarea încălcării jurământului ar corespunde agravantei.
21 August 2009 la 6:43 pm
@Bibliotecaru:niciodata nu se va da o lege care sa pedepseasca demnitarii pt. incalcarea (in)juramantului. practic,toti ar trebui sa faca puscarie! va dati seama ca-i imposibil k smecherii sa se bage singuri la bulau. chiar nu vad nicio rezolvare legala & institutionala a problemei cu iubitii nostri conducatori.
21 August 2009 la 7:03 pm
intr-un fel,e k (in)juramantu’ militar… toti demnitarii post-revolutionari &-au incalcat (in)juramantu’. toti sunt tradatori de tara,avea dreptate C.V.Tudor. tradarea nu se pedepseste?
21 August 2009 la 7:44 pm
@ cristu
Nu numai parlamentarii depun acest jurământ. De exemplu, un astfel de jurământ este depus şi de preşedintele Consiliul Legislativ, un post extraordinar de important al Statului pentru că acest organism, Consiliul Legislativ, este organismul care păstrează legile în acord unele cu altele. Un aviz foarte bine documentat de la Consiliul Legislativ poate scuti probleme pe care legea le are ulterior, cum ar legile care se bat cap în cap.
De asemenea şi poliţiştii depun un astfel de jurământ, Avocatul Poporului, membrii CNSAS, primarii, consilierii locali şi judeţeni, avocaţii, preşedintele Autorităţii naţionale de supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, notarii (iată că de la un timp foarte multe infracţiuni se fac cu ajutorul notarilor publici), reprezentantul guvernului în judeţ, adică prefectul, membrii Curţii de Conturi (o instituţie fundamentală în urmărirea funcţionării statului român), judecătorii, procurorii, preşedintele şi membrii consiliului de administraţie Societăţii Române de Radiodifuziune, respectiv al Societăţii Române de Televiziune, jandarmii, funcţionarii publici (cei susceptibili că iau sfânta şpagă), executorul judecătoresc… şi probabil mulţi alţii care nu-mi trec mie în acest moment prin cap.